Ruben Iancu, tată pentru 26 de micuți părăsiți de părinți-articol preluat de pe site-ul PressAlert

ruben-iancu-la-pressalert-live-4

Ruben Iancu este un om simplu, dar cu inimă mare. Un om care, zilnic, încearcă să schimbe vieți, să ofere dragoste și să aducă alinare în sufletele a 26 de micuți care, deși au doar câțiva anișori, au trăit drame cumplite. Pentru micuții din Centrul „Frații lui Onisim” din Timișoara, Ruben Iancu și Marius Bălan, alături de soțiile lor, reprezintă „mami” și „tati”.

„Dacă-ți place ceea ce faci și faci cu dragoste, nu e greu. Eu îi consider pe toți copiii mei. E frumos când văd, deși nu le-am spus niciodată să-mi spună așa, «tati, am luat bulină roșie», și vine și te strânge în brațe. E o bucurie interioară care nu poate fi descrisă în cuvinte, care te face să mergi în fiecare zi mai departe”. Așa a descris Ruben Iancu, în studioul HDV, în cadrul emisiunii PRESSALERT LIVE, cea mai mare bucurie pe care o are în calitate de părinte adoptiv.

Bărbatul, care este tatăl a doi copii, locuiește împreună cu soția sa în centrul „Frații lui Onisim”, alături de micuții părăsiți de părinți, de patru ani, moment în care au fost aduși în centru primii prichindei din casele de copii. „Am văzut atâta durere în sistemul de stat, nu avea cine să meargă la copii, să le ofere o ciocolată, afecțiune, și astfel a luat ființă acest proiect. Ne bucurăm că putem schimba vieți”, a povestit Ruben Iancu.

Ruben Iancu a înțeles, înainte de a fi de acord să devină părinte adoptiv, că nu va fi o muncă ușoară, că va trebui să facă multe sacrificii. „La început, am avut mici probleme cu anumiți copii. Erau copii de trei, patru ani care mă înjurau dacă nu erau mulțumiți de ceva pentru că așa au văzut în familie. Îmi spuneau «proastă» și abia după ce am stat de vorbă cu ei am înțeles că ei așa auzeau că spunea tatăl biologic. A fost un pic de muncă cu ei, dar acum sunt pe drumul cel bun, au o educație corectă”, a explicat Ruben Iancu.

IMG_5424-640x478

„Vreau să-i văd la casele lor și atunci mă simt împlinit”

Centrul „Frații lui Onisim” a fost înființat, inițial, în anul 1992, ca o necesitate pentru copiii străzii, locuitori ai canalelor și gărilor. Și în prezent, o parte din beneficiarii centrului sunt tineri peste 18 ani, care au trăit pe stradă sau în case de copii. Aici primesc o masă caldă și au un pat unde să doarmă, însă pot rămâne în centru cu o condiție: să muncească, iar 70% din salariu să-i depună într-un cont. Cu banii strânși astfel, unii dintre tineri au reușit să-și cumpere o garsonieră.

„Ne dorim să vedem că ajung mari, la casele lor, că au familiilor lor și atunci eu mă simt împlinit. Să-i facem oameni pe acești copii, de aceea am acceptat să devin părinte adoptiv.  Nu m-am gândit niciodată să renunț, dacă aș face asta, aș fi ca părinții lor care i-au părăsit. Dacă aș face acest lucru, în inima lor ar fi ceva dramatic”, a conchis Ruben Iancu.