Featured

AFIS O ZI PT CARITATE

FIECARE ANOTIMP ARE FARMECUL SĂU

 11423999_10204738288679885_1490281927581027381_o

    Cu toții așteptăm cu nerăbdare vara, pentru că aduce cu sine bine meritatul concediu, întâlniri de familie, călătorii și aventuri distractive, precum și momente deosebite petrecute împreună cu prietenii. Asociația “Isus Speranța României” are parte din plin de binecuvântarea unei veri minunate, presărată cu evenimente, dar și cu numeroase oportunități de a privi în jurul nostru și de a produce schimbări în comunitatea în mijlocul căreia ne găsim. Cele două familii de la Casa “Frații lui Onisim”, împreună cu cei 28 de copii ai lor, se bucură să poată evada din rutina programului școlar și a activităților zilnice. Aveau cu adevărat nevoie de puțină relaxare!Tabăra din Munții Apuseni, coordonată împreună cu Christian Life School din Kenosha, Wisconsin, a fost extraordinară și a produs o diferență în viețile copiilor și ale tinerilor care au participat la evenimentul de o săptămână. Jaylene și Fred Hardtke au venit cu o echipă de 20 de elevi și lideri, pentru a pune umărul la organizarea taberei din luna iulie. Între cei 150 de participant s-au numărat copii, tineri și lideri. Suntem recunoscători echipei din Wisconsin pentru dragostea și sacrificiul de care au dat dovadă. Suntem, de asemenea, mulțumitori și pentru binecuvântarea de a avea acest loc pentru tabără și, prin urmare, de a putea organiza asemenea activități. Tatăl meu a visat dintotdeauna la un asemenea loc pentru tabere în Apuseni! A fost fascinat de zona aceasta încă de pe vremea când mama mea lucra ca profesor într-unul din satele din apropierea orașului Abrud. Astăzi acest vis s-a împlinit sub ochii noștri și, în smerenie, suntem uimiți de planul și purtarea de grijă a lui Dumnezeu de-a lungul timpului. Tatăl meu a crezut, în urmă cu mulți ani, că aducerea de tineri și copii în tabere reprezintă o modalitate nemaipomenită de a le prezenta Evanghelia. Noi, astăzi, suntem martorii acestui adevăr și vedem în fiecare vară cum mulți dintre tineri ajung să Îl primească pe Domnul Isus ca Mântuitor. Tabăra din vara aceasta a marcat ediția cu numărul trei și rezultatele sunt uimitoare de fiecare dată. Ne rugăm ca până anul viitor să fie finisată complet și cabana, lucru care va îmbunătăți considerabil condițiile de cazare. Până atunci însă, frumusețea de nedescris a naturii înconjurătoare compensează din plin ceea ce lipsește în plan material. În cursul lunii iunie am avut parte de vizita prietenilor noștri de la Christian Life Center din New London, Pennsylvania. Pe lângă conferința pentru pastori realizată cu ajutorul lor, ne-am bucurat și de mesajele predicate în mai multe biserici, de seara de studiu pentru familii și de cea pentru surori, toate acestea fiind realizate și conduse de pastorul Jeff Lampl împreună cu soția sa Kathy, precum și de prietenii noștri dragi, Jeanne și Steve Cowan. Donna Biette Elmore, educator pentru copii cu nevoi speciale, ne-a vizitat împreună cu Alexia. Ambele au slujit cu multă pasiune și s-au implicat în toate proiectele ISR-ului. Cel mai mult timp însă l-au petrecut la “Frații lui Onisim”, împreună cu copiii noștri și cu cei patru părinți ai lor.

Cât de importante sunt aceste vizite! Paul Dobria, din Chicago, de asemenea a slujit ca voluntar timp de zece zile și le-a oferit copiilor multă dragoste și grijă.
Doresc să vă mulțumesc tututor celor care sunteți parte din lucrarea extraordinară în care suntem implicați.
Vă mulțumim că faceți vara copiilor noștri și a ISR-ului mult mai frumoasă! Suntem recunoscători Domnului pentru fiecare din voi și vă dorim vă bucurați de un timp plăcut și reconfortant de odihnă și concediu!
Fiți binecuvântați!
Cu drag,
Ligia Iunia Dugulescu – Președinte “Isus Speranța României”

Featured

9 ani de la plecarea in vesnicie a pastorului Petru Dugulescu …

În aceste zile ne amintim cu mare drag de MARELE OM Dugulescu, de pasiunea lui pentru semenii aflaţi în suferinţă, acei bătrâni uitaţi « în blocurile comuniste din beton », de dragostea sa pentru « copiii României de mâine », de provocările lui adresate nouă tuturor de a-i împărtăşi viziunea lărgirii Împărăţiei lui Dumnezeu prin acţiuni de caritate, prin vestirea Evangheliei în cele mai îndepărtate cătune ale României.
« Dugu » era permanent ancorat în slujire. Se gândea întotdeauna la fondurile de care avea nevoie ISR-ul pentru ca visele copiilor şi ale bătrânilor să nu fie spulberate. Se întorcea obosit din călătoriile lungi din SUA, unde predica Evanghelia şi provoca oamenii să facă donaţii pentru proiectele aflate în derulare care vizau copiii, bătrânii, evangheliştii.
Tatăl Ceresc a hotărât ca în 3 ianuarie 2008 sa-l cheme pe « Dugu » la odihna binemeritată. Vestea plecării sale a fost un şoc pentru întreaga comunitate. Şi acum, când s-au scurs mai bine de 9 ani de la plecare sa în veşnicie, ne amintim cu mare drag de OMUL Dugulescu, de râsul lui molipsitor, de pasiunea lui pentru lucrare şi ne străduim să-i continuăm viziunea.

petru-dugulescu-pastor

  UN REMEMBER …PETRU DUGULESCU

Petru Dugulescu s-a născut în data de  18 noiembrie 1945 la Chelmac, judeţul Arad într-o familie de credincioşi evanghelici care şi-a crescut cu greutate odraslele. „Pătru Pocăitul” cum era stigmatizat în vremea copilărie, a încercat să fugă de Dumnezeu, dar pe când a împlinit 20 de ani, Mântuitorul Isus s-a apropiat de el şi i-a schimbat viaţa pentru totdeauna. Devenind pastor şi evanghelist, el s-a dedicat pentru lărgirea Împărăţiei lui Dumnezeu. S-a căsătorit cu Mărioara în anul 1969 şi a fost binecuvântat cu 4 copii: Ligia, Cristina, Cristian şi Eunice. S-a bucurat şi uneori s-a mâhnit şi pentru nepoţii lui dragi: Marcus, Andra, Jacqueline, Lucas şi Iustin.

    A fost pastor baptist în regimul comunist. A slujit la Biserica Baptistă din Haţeg între anii 1974-1986, iar din data de 1 martie 1986 până în anul 2002 a fost pastor la Biserica Baptistă Betel din Timişoara. Din anul 2004 a început lucrarea misionară în zona Calea Şagului, unde a deschis Biserica Baptistă Eclesia.
A fost apreciat ca fiind un luptător al Revoluţiei, un erou al libertăţii şi în decembrie 1989 a rostit împreună cu mulţimea adunată în faţa Operei, rugăciunea Tatăl Nostru, fiind recunoscut ca un lider spiritual.
Din dragostea sa pentru persoanele aflate în nevoie, Petru Dugulescu a înfiinţat Asociaţia Evanghelistică şi de Caritate „Isus Speranţa României”. Credinţa si dragostea pentru oameni l-au motivat să caute resurse pentru susţinerea proiectelor asociaţiei. A străbătut mii de kilometri pentru răspândirea evangheliei şi a susţinut financiar misionari în întreaga ţară. Copiii orfani i-au fost aproape de suflet şi au făcut parte din viaţa lui, astfel că în anul 1992 a înfiinţat Casa Fraţii lui Onisim. Tot „tata Dugu”, cum spun băieţii de la Onisim, a deschis „Casa Betania”, un azil pentru bătrânii şi fete cu handicapat la Haţeg, asigurând de asemenea hrana zilnică, „Mana”, pentru 40 de bătrâni din Timişoara.
Tot el a fost fondatorul liceelor creştine penticosal şi baptist din Timişoara, dar şi a acţiunii „Marşul Învierii”, manifestare cu caracter religios, recunoscută pe plan naţional şi internaţional pentru spiritul creştin şi ecumenic.
Anual organiza Crăciunul orfanilor şi Paştele orfanilor, în cea de-a doua zi a Naşterii Mântuitorului şi a Praznicului Învierii.
Petru Dugulescu a fost primul pastor baptist care a fost ales în Parlamentul României în calitate de deputat pentru doua mandate consecutive, începând cu anul 1992 până în anul 2000. El a căutat să-L facă cunoscut pe Dumnezeu cât mai mult, fiind fondatorul Grupului de Rugăciune din Parlamentul României.
O parte din experienţele sale trăite în timpul slujirii de pastor se regăsesc în cele doua volume autobiografice, „Ei mi-au programat moartea” şi „Democraţie şi persecuţie”. Încercând să definească propria slujire pentru Dumnezeu, Petru Dugulescu şi-a aşternut gândurile pe hârtie, în minunatele volume de poezii „Călătorii enigmatici” şi „Apus de Mileniu”. Scrierile sale transpun în cuvinte credinţa, dragostea şi devoţiunea pentru Dumnezeu.
În timpul anilor de slujire pastorală şi socială a fost laureat cu o serie de premii naţionale şi internaţionale, printre cele mai importante fiind titlul de “Ambasador al Păcii” oferit de Interreligious and International Peace Council, laureat cu premiul “Freedom Fighter Award” (“Luptător pentru libertate”) de American Freedom Festival, declarat cetăţean de onoare în 4 state americane, recent numele său fiind inclus în Enciclopedia Personalităţilor din România.
În ultime zile din viaţa sa, a fost extrem de preocupat de proiectele în care era implicat. A semnat un contract cu o casă de producţie din SUA pentru realizarea unui film, ecranizare a volumelor „Ei mi-au programat moartea”, şi „Democraţie şi persecuţie”, care urma să fie lansat în 2009. A fost şi foarte mâhnit din cauza articolelor apărute în presă în ultima perioadă. S-a rugat pentru duşmanii lui cărora le-ar spune din nou, ceea ce a aşternut pe hârtie în poezia „Duşmanilor mei”, publicată în volumul de versuri „Călătorii enigmatici”
„DUŞMANII MEI, DUŞMANII MEI
CE M-AŢI URÂT FĂRĂ TEMEI
ŞI ÎMI FĂCURĂŢI ANII GREI
VOI INAMICI ÎNVERŞUNAŢI
VĂ ZIC: FIŢI BINECUVÂNTAŢI!
……………………………………………..
„ŞI CHIAR DE M-AŢI ASASINA –
EU TOTUŞI NU V-AŞ BLESTEMA!
MURIND, V-AŞ BINECUVÂNTA!
CĂCI TREC LA VIAŢA DE APOI…
DAR VOI?
DUŞMANII MEI ÎNVERŞUNAŢI
EU VĂ DECLAR DE-ACUM IERTAŢI
ŞI ZIC: „FIŢI BINECUVÂNTAŢI!”.